Jornalista: Jacinto Amaral Soares DNTT ‘LOHI’ ALDEIA MORIS FOUN KATAK ATU AUMENTA MIKROLETE 013 IHA TEMPU BADAK

Dili, 04 Fevereiru 2022 – Xefe Departamentu Rejistu Veíkulu, Diresaun Nasionál Transporte no Terestre (DNTT), Amandio do Rosário, hateten katak atu aumenta mikrolete númeru 013 presiza pedidu hosi komunidade no autoridade lokál sira atu nune’e parte DNTT bele ba halo survey ba fatin no route.

“Wainhira komunidade ne’ebe hela iha ne’eba ezije ona, mais-ou-menus liuhosi Xefe Aldeia ka Xefe Suku ruma, haruka karta ida mai iha DNTT katak fatin ida ne’e presiza duni transporte públiku ruma para komunidade sira atu asesu […] So ida ne’e mak bazeia ba sira-nia karta ne’e mai iha diresaun, ekipa ida bele ba survey fatin ne’e. So ida ne’e mak ita bele responde sira-nia nesesidade. Se ita ko’alia de’it dehan jalur 013 loke ne’e laiha faktus ida,” Amandio do Rosário hateten, ohin (03/02), iha nia knaar-fatin, Balide, Dili, nu’udar resposta ba jornalista Timor News nia pergunta kona-ba planu implementasaun mikrolete 013 ne’ebé iha 11 Agostu 2021 liuba Diretór DNTT Natalino do Rosário dehan ‘atu aumenta iha tempu badak’.

Iha momentu ne’eba Diretór DNTT dehan, ekipa halo hotu ona survey ba mikrolete 013 nia route, maibe Xefe Departamentu Rejistu Veíkulu Amandio do Rosário informa fali ohin katak DNTT seidauk halo survey.

“Deskulpa media, ha’u foin liga hela ba nia antes ita atu mai entrevista maibé nia dehan la’os survey, nia dehan (DNTT) la’o ba haree fatin. […] Ha’u telefone ba nia no nia dehan seidauk halo survey maibé ami la’o haree,” Xefe Departamentu ne’e dehan.

Maibe, iha 11 Agostu 2021 liubá Diretór DNTT Natalino do Rosário hateten ho klaru katak survey ba mikrolete 013 nia route halo hotu ona no DNTT mós rejista ona mikrolete 100 resin ne’ebé hakarak halo movimentu nu’udar mikrolete 013.

“Agora daudauk ita-nia maluk (mikrolete nia na’in) sira ne’ebé mak hato’o ona pedidu, balu direitamente mai iha DNTT, balu liuhosi ministériu ne’ebá, no pedidu (atu aumenta mikrolete 013 iha Dili) ne’ebé mak DNTT simu hamutuk 106 ka 107 hanesan ne’e. Tanba ne’e mak DNTT halo ona survey ba iha ponte foun (ponte Komoro III) ninian. Tuir planu ne’e atu tau mikrolete 013. Tanba ne’e route ne’e ami halo survey hotu ona, maibé pedidu (hosi mikrolete nia na’in sira) atu halo operasaun (ba 013) ne’ebé tama mai ne’e iha 100 resin kedas. [...] Tanba ne’e agora daudauk ami estuda hela. [...] Maibé lalais iha fulan ida ne’e nia laran bele realiza ona,” dehan Diretór DNTT iha momentu ne’ebá iha nia knaar-fatin, Dili.

Fonte: Timor News
Agrikultura
Filipina Hakarak Hasa'e Produsaun Agríkola Iha Timor-Leste Liuhosi Nia Produtu Adubu Orgánika “Amo”
Filipina hakarak hasa'e produsaun agríkola no fó benefísiu ba agrikultór sira iha Timor-Leste liuhosi nia produtu adubu orgánika ho naran "Amo".
Edukasaun
Estudante Hamutuk Rihun 57 Sei Tuir Ezame Nasionál Iha Fulan Outubru 2023
Estudante hosi ensinu báziku to'o ensinu sekundáriu tékniku vokasionál hamutuk rihun 57 sei tuir ezame nasionál iha loron 16 fulan Outubru tinan 2023.
Polítika
SEFOPE Realiza Teste Abilidade iha Área Fábrika ba Joven Na'in-490
SEFOPE realiza teste abilidade iha área fábrika ba joven hamutuk na'in-490 ne'ebé pasa tiha ona ezame lian Korea.
Dezenvolvimentu
Governu Husu JICA nia Apoiu Hodi Implementa Zona Komérsiu Livre no Parke Industriál
Governu liuhosi MCI husu ba JICA hodi fó asisténsia ba estudu viabilidade enkuadramentu legál kona-ba komérsiu livre no parke nasionál.
Dezenvolvimentu
Governu Husu JICA nia Apoiu Hodi Implementa Zona Komérsiu Livre no Parke Industriál
Governu liuhosi MCI husu ba JICA hodi fó asisténsia ba estudu viabilidade enkuadramentu legál kona-ba komérsiu livre no parke nasionál.
Edukasaun
Estudante Hamutuk Rihun 57 Sei Tuir Ezame Nasionál Iha Fulan Outubru 2023
Estudante hosi ensinu báziku to'o ensinu sekundáriu tékniku vokasionál hamutuk rihun 57 sei tuir ezame nasionál iha loron 16 fulan Outubru tinan 2023.
Agrikultura
Filipina Hakarak Hasa'e Produsaun Agríkola Iha Timor-Leste Liuhosi Nia Produtu Adubu Orgánika “Amo”
Filipina hakarak hasa'e produsaun agríkola no fó benefísiu ba agrikultór sira iha Timor-Leste liuhosi nia produtu adubu orgánika ho naran "Amo".
Edukasaun
ME La Hapara Profesór Kontratadu Na'in-1.449 Maibé Sei Esforsu Hodi Valoriza Bazeia ba DL Nu. 31/2023, 31 Maiu
ME esforsu hela atu rezolve iha tempu badak preokupasaun profesór kontratadu hamutuk na'in-1.449 tuir dekretu lei nu. 31/2023, 31 Maiu.
Dezenvolvimentu
Governu Austrália no Timor-Leste Sei Kontinua Diskute Projetu Greater Sunrise iha Tinan 2024
Governu Austrália iha kompromisu hodi apoia Timor-Leste atu dezenvolve projetu Greater Sunrise.
Polítika
SEFOPE Realiza Teste Abilidade iha Área Fábrika ba Joven Na'in-490
SEFOPE realiza teste abilidade iha área fábrika ba joven hamutuk na'in-490 ne'ebé pasa tiha ona ezame lian Korea.
Agrikultura
Governu Xina Planeia Sei Fornese Mákina Agrikultura no Harii Sentru Prosesamentu Naan Iha Munisípiu Haat
Governu Xina Planeia sei fornese mákina agrikultura no harii sentru prosesamentu naan iha munisípiu Manatutu, Manufahi, Ainaru no Kovalima.
Desportu
Atleta Timoroan Na'in-58 Sei Partisipa iha ASIAN Games ba Dala-19 iha Hangzhou Xina
Atleta Timoroan hamutuk na'in-58 kompostu hosi mane na'in-34 no feto-24 sei reprezenta Timor-Leste hodi partisipa iha ASIAN games ba dala-19 iha Hangzhou Xina.
Polítika
SEEAS Husu Apoiu ba PLN Indonézia Hodi Kapasita EDTL Nia Tékniku Sira
SEEAS husu apoiu ba PLN Indonézia atu fó formasaun espesífiku iha área eletrisidade nian hodi fó kapasitasaun téknika ba funsionáriu EDTL sira.
Dezenvolvimentu
Empreza CCECC hosi Xina Prontu Dezenvolve Timor-Leste nia Setór Infraestrutura
Empreza Enjeñaria Konstrusaun Sívil hosi Xina (CCECC, sigla inglés) prontu apoia Timor-Leste hodi dezenvolve setór infraestrutura.
Sosiál
INDDICA Sei Koopera ho Prezidénsia Repúblika Hodi Fó Advokásia ba Problema Traballu Infantíl Iha Timor-Leste
INDDICA sei koopera ho Prezidénsia Repúblika hodi fó advokásia ba problema traballu infantíl iha Timor-Leste, liuliu haree ba labarik kiik sira ne'ebé mak fa'an sasán iha estrada ibun no merkadu sira.
Polítika
SEF Kompromete hodi Kria Kondisaun Di'ak ba Guarda Floresta Sira
SEF sei kria kondisaun ne'ebé di'ak ba guarda floresta sira hodi sira bele hala'o sira-nia responsabilidade ho didi'ak.