Jornalista: Jacinto Amaral Soares KOMUNIDADE IHA MORIS-FOUN EZIJE MIKROLETE, DNTT SEI AUMENTA MIKROLETE 013

Dili, 11 Agostu 2021 – Komunidade iha aldeia Moris-Foun, suku Komoro, munisípiu Dili, husu ba Governu liuliu ba Diresaun Nasionál Transporte Terestre (DNTT) atu muda mikrolete ho númeru 06 nia route to’o iha ponte Komoro III nia sorin ba edifísiu Bombeiru nian ka aumenta mikrolete 013 hodi fasilita sira.

“Ha’u atu husu ba Governu, sé bele karik (mikrolete) 06 ne’ebá ne’e bele la’o mai to’o iha Bombeiru (edifísiu Bombeiru iha Moris-Foun) ne’e bele ka lae? Ami husu ba Governu. Populasaun maioria iha ponte (Komoro) III ninian ne’e barak liu. Iha ne’e maioria la’o ain to’o iha Fomentu mak sa’e bemo (mikrolete) 06. Ka ami husu ba Governu sé bele karik aumenta tán bemo (mikrolete) 013 de’it bele ka lae,” Amalia de Jesus Belo nu’udar komunidade ida ne’ebé hela iha aldeia Moris-Foun hato’o nia ezijénsia ne’e ba jornalista Timor News iha kinta (05/8) liubá.

Iha loron hanesan, estudante Manuel da Silva ne’ebé hela mós iha aldeia refere hato’o preokupasaun ne’ebé hanesan mós, no nia husu ba Governu atu fó solusaun kona-ba mikrolete nia route hodi fasilita komunidade no estudante sira iha aldeia refere.

Hafoin jornalista Timor News konfirma fali ho parte Diresaun Nasionál Transporte Terestre (DNTT) ohin (11/8), hetan duni resposta hosi Diretór DNTT Natalino do Rosário ne’ebé hateten katak, DNTT prepara hela atu aumenta tán mikrolete ho númeru 013 iha tempu badak, no DNTT mós prepara tiha ona mikrolete 013 nia route ne’ebé sei kobre mós to’o iha Moris-Foun ponte Komoro III nia sorin.

“Agora daudauk ita-nia maluk (mikrolete nia na’in) sira ne’ebé mak hato’o ona pedidu, balu direitamente mai iha DNTT, balu liuhosi ministériu ne’ebá, no pedidu (atu aumenta mikrolete 013 iha Dili) ne’ebé mak DNTT simu hamutuk 106 ka 107 hanesan ne’e. Tanba ne’e mak DNTT halo ona survey ba iha ponte foun (ponte Komoro III) ninian. Tuir planu ne’e atu tau mikrolete 013. Tanba ne’e route ne’e ami halo survey hotu ona, maibé pedidu (hosi mikrolete nia na’in sira) atu halo operasaun (ba 013) ne’ebé tama mai ne’e iha 100 resin kedas. [...] Tanba ne’e agora daudauk ami estuda hela. [...] Maibé lalais iha fulan ida ne’e nia laran bele realiza ona,” dehan Diretór DNTT, ohin (11/8) iha nia knaar-fatin, Dili.

Fonte: Timor News
Saúde
Moras Infesaun Respiratória Kontinua Rejista Barak Iha SS Komoro, Impaktu Hosi Rai-Rahun
Moras Infesaun Repiratória kontinua rejista barak iha SS Komoro, impaktu hosi rai-rahun.
Saúde
HNGV Rejista Kazu Moras Denge Barak Relasiona Ho Tempu Udan
HNGV rejista kazu moras denge barak relasiona ho tempu udan.
Seguransa
Governu Sei Rekruta Membru PNTL Foun Na'in-450 iha Tinan 2024
Governu liuhosi ministériu interiór sei rekruta membru PNTL foun hamutuk na'in-450 iha tinan 2024 hodi reforsa liután seguransa iha rai laran.
Justisa
ANTI Timor-Leste Kontra Makaas Prabowo nia Kandidatura ba Eleisaun Prezidensiál 2024
ANTI husu ba eleitór Indonézia atu lalika fó votus ba Prabowo Subianto no ba komunidade internasionál atu kaer nia hodi responsabiliza violasaun direitu umanu ne’ebé nia komete iha pasadu.
Seguransa
Governu Sei Rekruta Membru PNTL Foun Na'in-450 iha Tinan 2024
Governu liuhosi ministériu interiór sei rekruta membru PNTL foun hamutuk na'in-450 iha tinan 2024 hodi reforsa liután seguransa iha rai laran.
Edukasaun
UNTL ho INFORDEPE Realiza Formasaun Baxarelatu ba Profesór Na'in-1.275 iha Territóriu Nasionál
UNTL Koopera ho INFORDEPE hodi realiza formasaun baxarelatu ba profesór hamutuk na'in-1.275 iha territóriu nasionál.
Justisa
ANTI Timor-Leste Kontra Makaas Prabowo nia Kandidatura ba Eleisaun Prezidensiál 2024
ANTI husu ba eleitór Indonézia atu lalika fó votus ba Prabowo Subianto no ba komunidade internasionál atu kaer nia hodi responsabiliza violasaun direitu umanu ne’ebé nia komete iha pasadu.
Justisa
Xanana: Kuandu Imi Hasai Populasaun Sira Nia Sasan Arbiru, Ha’u Prontu Toba iha Ne’e
PM Xanana hateten ba juíz sira TDD katak kuandu sira-nia desizaun kontra ona direitu umanu hodi hasai no soe arbiru populasaun sira-nia sasan, nia prontu toba iha fatin refere.
Polítika
MSSI Tau Prioridade ba Asuntu EhD no Idozu iha Orsamentu 2024
MSSI tau prioridade ba asuntu ema ho defisiénsia, idozu, no direitu ba labarik iha orsamentu jerál tinan 2024 ninian.
Sosiál
Komunidade Balu ba Hariis Fali iha Bee Matan Tohumeta, BTL Sei Haruka Karta ba PNTL
BTL, EP sei haruka karta ba PNTL hodi asegura bee matan Tohumeta hodi evita komunidade sira labele ba hariis tan iha ne'ebá iha futuru.
Edukasaun
Xanana Husu ba Bispu Na'in Tolu Hodi Halo Mudansa ba Sistema Edukasaun Iha UCT
PM Xanana husu ba Bispu na'in tolu hodi halo mudansa ba sistema edukasaun iha UCT atu bele diferente ho universidade no institutu superiór sira seluk.
Edukasaun
Ministériu Edukasaun Sei Harii Eskola Primária Ida iha Aldeia Ilatbote
Ministériu Edukasaun sei harii eskola Primária ida iha aldeia Ilatbote, Kailaku hodi fasilita estudante sira iha aldeia refere bele asesu ba iha eskola ne'ebé mak besik.
Seguransa
Ekipa Konjunta PNTL Kaptura Suspetu Na'in Rua Ne'ebé Na'ok Laptop Iha Dili
Ekipa konjunta hosi PNTL kaptura suspeitu hamutuk na'in rua ne'ebé mak komete iha kazu na'ok laptop iha Dili.
Sosiál
Ahi Han Motuk Komunidade Ida nia Uma iha Suku Grotu
Ahi han motuk uma komunidade ida iha suku Grotu postu adminístrativu Same munisípiu Manufahi.
Edukasaun
ME Halo Abertura ba Levantamentu Dadus Profesór Sira Nian iha Territóriu Nasionál
ME halo abertura levantamentu dadus profesór sira-nian iha munisípiu hotu inklui RAEOA.
Seguransa
MI Planeia Reabilita Eskuadra no Harii Kuartél PNTL iha Munisípiu Aileu
MI planeia reabilita eskuadra no harii kuartél PNTL iha munisípiu Aileu hodi PNTL sira iha munisípiu refere bele hala'o sira-nia servisu ho di'ak liután.